Sari la conținut
Vreau acces
Meniu

Contract part time: proiectul care scoate CAS și CASS la minim nu schimbă nimic acum

· Ana-Maria Udriște, avocat

Proiectul B636/2026 depus la Senat vrea să scoată CAS și CASS la minim pentru contractele part time. E proiect, nu lege: plătești ca acum.

Dacă ai un om cu contract part time, plătești azi contribuții de parcă ar munci opt ore pe zi, iar pe 11 noiembrie 2026 un grup de parlamentari a depus la Senat un proiect care vrea să scoată regula asta. Nu a scos-o: e hârtie la Senat, nu lege, iar luni dimineață plătești exact cât ai plătit vineri.

🎯 Pe scurt

  • Azi, la un contract cu timp parțial, CAS (pensia) și CASS (sănătatea) nu pot fi calculate sub o bază minimă, egală cu salariul minim brut. Dacă omul câștigă mai puțin, diferența de contribuții o plătește firma.
  • Pe 11 noiembrie 2026 s-a depus la Senat propunerea legislativă B636/2026, care abrogă exact textele astea. Dacă ar trece, contribuțiile s-ar calcula pe salariul real.
  • E proiect, nu lege. N-are dată de aplicare, iar Codul fiscal cere ca o lege care îl modifică să intre în vigoare la cel puțin 6 luni după publicare.
  • Mai există un proiect cu același scop, PL-x 352/2023, care stă din 2023 în Parlament, cu votul final amânat pe 16 septembrie 2026.
  • Până se publică o lege, plătești ca acum, iar bugetul pe 2027 îl faci tot cu regula de azi.

Ca să nu te pierzi pe drum, uite ce găsești mai jos: cât costă regula de azi, cine scapă de ea, ce scrie proiectul, de ce nu se schimbă nimic acum, ce s-a întâmplat cu proiectul vechi, ce zic inițiatorii și ce faci tu luni dimineață.

🧱 Ce e regula pe care vor s-o scoată

Un contract part time este un contract de muncă cu program redus, de exemplu patru ore pe zi în loc de opt. Ai crede că și contribuțiile se calculează pe jumătate. Nu se calculează.

Contribuțiile se rețin din salariul omului: 25% CAS și 10% CASS, adică 35% din brut. Numai că legea pune o limită de jos: baza lor nu poate fi mai mică decât cea calculată la salariul minim brut pe țară, pe zilele lucrătoare din luna în care contractul e activ. Se numără zilele, nu orele. Un om care lucrează două ore pe zi, în toate zilele lucrătoare ale lunii, are aceeași bază minimă ca unul care lucrează opt.

Iar diferența dintre ce se oprește din salariul lui și ce cere baza minimă o plătește angajatorul, din buzunarul lui, peste salariu.

Pe românește, e ca un abonament la sală plătit integral deși mergi o dată pe săptămână. Doar că abonamentul îl plătește patronul.

Regula a venit prin Ordonanța Guvernului nr. 16 din 15 iulie 2022, în timpul Guvernului Ciucă. După cum arată expunerea de motive a proiectului de azi, un regim asemănător fusese abrogat în 2019, iar ordonanța l-a adus înapoi.

Baza minimă în 2026

Salariul minim brut pe țară este 4.050 lei în ianuarie-iunie 2026 și 4.325 lei de la 1 iulie 2026 (HG 146/2026). Pe 2026 există și o derogare, din OUG 89/2025: baza minimă se reduce cu 300 lei pe lună în prima jumătate a anului și cu 200 lei în a doua. Asta înseamnă:

Perioadă Salariul minim brut Baza minimă pentru CAS și CASS
Ianuarie-iunie 2026 4.050 lei 3.750 lei
Iulie-decembrie 2026 4.325 lei 4.125 lei

💸 Cât costă azi un contract part time

Luni dimineață, 9:10. Ești patronul unei cafenee și contabila îți trimite statul de plată pe luna asta. Barista pe patru ore are 2.000 lei brut. Tu te aștepți ca la contribuții să-ți iasă ceva proporțional. Nu iese.

Prima dată când am făcut tabelul de mai jos împreună cu un patron, m-a întrebat dacă nu m-am încurcat la zerouri. Nu m-am încurcat. Uite calculul, pe iulie-decembrie 2026, pe lună întreagă, cu baza minimă de 4.125 lei. Sunt calcule făcute de mine, pe regula de mai sus: calcul, nu cifră oficială.

Situație Brut CAS + CASS din salariul omului CAS + CASS pe baza minimă Diferența plătită de firmă pe lună Pe an
Barista cu 2.000 lei brut 2.000 700,00 lei 1.443,75 lei 743,75 lei 8.925 lei
4 ore pe zi, la salariul minim orar 2.162,50 756,88 lei 1.443,75 lei 686,88 lei 8.242,50 lei
2 ore pe zi, la salariul minim orar 1.081,25 378,44 lei 1.443,75 lei 1.065,31 lei 12.783,75 lei

Cum se citește primul rând: din 2.000 lei brut, omul are 500 lei CAS și 200 lei CASS, adică 700 lei. Pe baza minimă de 4.125 lei, CAS ar fi 1.031,25 lei și CASS 412,50 lei, adică 1.443,75 lei. Diferența, 743,75 lei pe lună, o plătești tu, peste cei 2.000 lei.

Al doilea și al treilea rând pleacă de la ideea că omul e plătit cu salariul minim orar, pentru jumătate de normă, respectiv pentru un sfert. Observi paradoxul: cu cât omul lucrează mai puțin, cu atât diferența plătită de tine crește. La două ore pe zi, contribuțiile ajung aproape cât la un contract cu normă întreagă.

🙋 Tu știi, pe de rost, câți oameni ai sub normă întreagă și ce diferență plătești pentru fiecare?

Cine nu intră sub regulă

Regula are excepții, iar ele sunt locul unde legal nu plătești diferența. Nu se aplică:

  • elevilor și studenților sub 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare (angajatorul cere un document care o dovedește);
  • ucenicilor sub 18 ani;
  • persoanelor cu dizabilități sau cu program redus recunoscut de lege;
  • pensionarilor pentru limită de vârstă (nu și celor cu pensii de serviciu sau cu două pensii cumulate);
  • celor cu mai multe contracte, a căror bază cumulată atinge minimul.

⚠️ O excepție fără document nu valorează nimic. Un student fără adeverință și un pensionar fără decizie de pensie în dosar se calculează ca toți ceilalți.

Un detaliu de care te lovești dacă ai o microîntreprindere: condiția de a avea cel puțin un salariat se bifează și cu mai multe contracte part time, dacă fracțiunile de normă însumate fac o normă întreagă. Dacă faci calcule între micro și impozit pe profit, ai calculatorul micro sau profit, iar costul unui om pe diverse forme de colaborare îl compari în calculatorul PFA, SRL sau angajat.

Ce s-a depus la Senat și ce scrie în proiect

Pe 11 noiembrie 2026 s-a înregistrat la Senat propunerea legislativă B636/2026, pentru modificarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal. Prima cameră sesizată este Senatul. E o inițiativă a parlamentarilor, nu a Guvernului, semnată de 39 de parlamentari PNL și USR, printre ei Ion-Marcel Vela. Stadiul, pe fișa proiectului de pe senat.ro, este „înregistrat la Senat pentru dezbatere”.

Textul proiectului are un articol unic și trei puncte:

  1. abrogă regula pentru CAS (baza minimă la contractele cu timp parțial, excepțiile și procedura ei);
  2. rescrie un alineat tehnic care privește persoanele care lucrează în România pentru angajatori din state aflate în afara legislației europene de securitate socială, fără efect pentru o firmă obișnuită;
  3. abrogă regula pentru CASS.

Și atât. Dacă ar trece exact așa, contribuțiile s-ar calcula pe salariul real al omului, iar diferența plătită azi de firmă ar dispărea. Textul nu are dată de intrare în vigoare și nu face nicio derogare de la regula celor 6 luni din Codul fiscal.

De ce nu se schimbă nimic acum

🗣️ Pe românește: proiectul e o hârtie la registratura Senatului. N-a ajuns în Monitorul Oficial, deci n-a schimbat nicio rubrică din declarația ta.

Drumul unui astfel de proiect are patru stații: Senatul (prima cameră), apoi Camera Deputaților (camera decizională, pentru legile ordinare), apoi promulgarea și publicarea în Monitorul Oficial. La capătul drumului vine încă o regulă: Codul fiscal spune că se modifică prin lege care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicare. Se mai întâmplă ca o lege să-și scrie singură altă dată de intrare în vigoare, dar textul depus nu are una.

Concluzia de lucru, pe care o spun ca lectură a legii: în 2026 nu se schimbă nimic, iar dacă proiectul ar fi adoptat în 2027, aplicarea ar veni cel mai devreme la 6 luni după publicare. Nu se cunosc încă avizul Consiliului Legislativ, punctul de vedere al Guvernului și avizul Consiliului Economic și Social. Termenul de adoptare tacită la Senat nu e completat pe fișă.

📌 Reține atât: nu bugeta 2027 pe un proiect depus la Senat.

Proiectul vechi, care stă de trei ani

Aici e partea care schimbă tonul. B636/2026 nu e prima încercare. E a doua.

PL-x 352/2023 are același scop: contribuțiile la part time să se calculeze pe venitul efectiv realizat. L-au inițiat parlamentari PNL în 2023 și a trecut de Senat. În Camera Deputaților, comisia de buget-finanțe i-a dat raport favorabil pe 3 iunie 2026, cu efect propus de la 1 ianuarie 2027, după cum arată comunicatul deputatei Ramona Bruynseels (AUR) din 3 iunie 2026. Dezbaterea în plenul Camerei a avut loc pe 14 septembrie 2026, iar votul final, programat pe 16 septembrie 2026, a fost amânat. La 13 noiembrie 2026 nu există niciun semn că ar fi fost adoptat.

PL-x 352/2023 (vechiul) B636/2026 (noul)
Inițiatori parlamentari PNL 39 de parlamentari PNL și USR
Unde e Camera Deputaților Senat, prima cameră
Ce a trecut deja Senatul și raportul favorabil al comisiei doar înregistrarea, pe 11.11.2026
Efect propus 1 ianuarie 2027 nicio dată
Ce îi mai trebuie votul final al Camerei Senat, Camera, promulgare, Monitorul Oficial, plus minimum 6 luni

Ce nu se știe: dacă cele două proiecte vor fi comasate sau unul va fi abandonat.

Ironia sistemului o vezi cu ochiul liber. Regula a fost introdusă în 2022 de un Guvern condus de PNL, iar acum parlamentari din același partid, împreună cu cei de la USR, depun a doua încercare de a o scoate. Deputata Raisa Enachi (neafiliată) a întrebat public, într-o declarație de presă din 15 septembrie 2026, de ce a fost introdusă regula în 2022 de Guvernul condus de Nicolae Ciucă și de ce a fost nevoie de aproape patru ani. Ce înseamnă asta pentru tine: ai în față două proiecte, niciun calendar și zero certitudine.

Ce spun inițiatorii (și ce nu știm)

În expunerea de motive inițiatorii susțin că regula a avut efecte „exclusiv negative”. Ce urmează sunt afirmațiile lor, nu cifre verificate de mine:

  • aproximativ 130.000 de contracte part time ar fi dispărut în numai câteva luni (cu trimitere la o sursă ITM din 2022), fără să se regăsească în contracte cu normă întreagă;
  • ponderea part time în România ar fi 2,9%, față de o medie europeană de peste 17%;
  • șomajul la tinerii de 15-24 de ani ar fi de 30%;
  • mii de persoane ar fi pierdut calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate;
  • veniturile la buget nu ar fi crescut cât s-a estimat.

Ei recunosc că măsura ar putea produce pe termen foarte scurt „un relativ impact bugetar”, dar promit efecte pozitive pe termen mediu: mai puțin șomaj la tineri, mai puține declarații și formalități, mai multe venituri din contribuții, TVA și accize.

Argumentul pentru păstrarea regulii e cel din 2022, redat chiar de inițiatori ca să-l respingă: contractele de două sau patru ore ascundeau, uneori, normă întreagă plătită la plic. În aceeași declarație, deputata Raisa Enachi a citat o cifră a Inspecției Muncii: în 2025 au fost depistate 14.798 de persoane care munceau fără forme, dintre care 808 lucrau peste programul din contractul part time. Iar deputata Ramona Bruynseels (AUR) a spus, pe 3 iunie 2026, că „statul român taxează un om care muncește două ore ca și cum ar munci opt”. Sunt declarațiile lor, în nume propriu. O poziție a Ministerului Finanțelor pe B636 nu e publicată la 13 noiembrie 2026, iar actele pe 2026 au păstrat regula și au dat doar reducerea de 300 și 200 lei din derogare.

Deci argumentul pentru eliminare există și are cifre. Nu e garanție de vot.

🛠️ Ce faci tu acum

Dacă ai oameni pe contracte part time sau te gândești la o angajare part time, lista de mai jos te ține cu picioarele pe pământ:

  • Calculezi, raportezi în D112 și plătești contribuțiile la fel ca până acum, inclusiv diferența până la baza minimă. Plata se face până pe 25 ale lunii următoare; termenele le ții la îndemână în calendarul fiscal.
  • Faci bugetul pe 2027 cu regula de azi. Ipoteză, nu cifră: dacă salariul minim rămâne 4.325 lei și derogarea din 2026 nu se repetă, baza minimă ar fi 4.325 lei, contribuțiile minime ar fi 1.513,75 lei, iar la 2.000 lei brut diferența ar fi 813,75 lei pe lună, adică 9.765 lei pe an. Nicio hotărâre de Guvern pentru 2027 nu e publicată.
  • Verifici excepțiile cu documente: adeverință de student, decizie de pensie, certificat de handicap.
  • Nu transformi contractele și nu concediezi pe baza titlurilor de presă.
  • Urmărești două lucruri: fișa B636/2026 pe senat.ro și fișa PL-x 352/2023 pe cdep.ro. Dacă apare o lege publicată, atunci faci calculul din nou.

Trei greșeli care costă bani

  1. Să crezi că „s-a eliminat”. Dacă nu mai calculezi diferența, rămâi cu contribuții de plătit pe care nu le-ai plătit. Un contract ca cel din exemplu înseamnă 743,75 lei pe lună care lipsesc.
  2. Să bugetezi 2027 pe proiect. Dacă regula rămâne și tu ai pus zero, ai o gaură de aproape 9.800 lei pe an la un singur contract mic (calcul, pe ipoteza de mai sus).
  3. Să nu verifici excepțiile. Un student sub 26 de ani cu adeverință nu intră sub regulă, iar dacă îl calculezi greșit plătești degeaba 8.925 lei pe an la un salariu de 2.000 lei brut (calcul).

Ce nu se știe încă

Nu se știe dacă și când va fi votat vreunul dintre cele două proiecte, dacă vor fi comasate, ce poziție are Guvernul și ce salariu minim va fi în 2027. Până la răspuns, regula rămâne cea de azi, cu excepțiile ei.

Dacă te-ai prins că plătești pe 8 ore un om care muncește 2, ai înțeles regula. Concluzia pentru tine e simplă: calculează diferența, pune-o în buget și nu schimba nimic pe un titlu. Dacă ai oameni cu concediu neefectuat la sfârșitul anului, uită-te și la până când poți da concediul neefectuat din 2026, că e același dosar de personal.

Fă azi un singur lucru: scoate lista contractelor part time și calculează, pentru fiecare, diferența pe care o plătești. Pe SRL Lab găsești pas cu pas ce mai ai de făcut ca firmă, iar calculatoarele te ajută cu cifrele.

Întrebări frecvente

Cum se calculează CAS și CASS la un contract part time?

Contribuțiile se rețin din salariul omului: 25% CAS și 10% CASS, adică 35% din brut. Dar baza lor nu poate fi mai mică decât cea calculată la salariul minim brut pe țară, pe zilele lucrătoare din luna în care contractul e activ. Se numără zilele, nu orele, așa că un om cu două ore pe zi are aceeași bază minimă ca unul cu opt ore.

Cine plătește diferența de contribuții la un contract part time?

O plătește angajatorul, din buzunarul lui, peste salariu. Diferența apare când contribuțiile reținute din salariul omului sunt mai mici decât cele cerute de baza minimă. La un om cu 2.000 lei brut, în iulie-decembrie 2026, diferența e 743,75 lei pe lună, adică 8.925 lei pe an. Sunt calcule făcute pe regula de azi, nu cifre oficiale.

Care e baza minimă pentru CAS și CASS în 2026?

Salariul minim brut pe țară e 4.050 lei în ianuarie-iunie 2026 și 4.325 lei de la 1 iulie 2026. Pe 2026 există și o derogare: baza minimă se reduce cu 300 lei pe lună în prima jumătate a anului și cu 200 lei în a doua. Rezultă 3.750 lei în ianuarie-iunie și 4.125 lei în iulie-decembrie.

Cine nu intră sub regula bazei minime la part time?

Nu se aplică elevilor și studenților sub 26 de ani aflați într-o formă de școlarizare, ucenicilor sub 18 ani, persoanelor cu dizabilități sau cu program redus recunoscut de lege, pensionarilor pentru limită de vârstă și celor cu mai multe contracte, a căror bază cumulată atinge minimul. Fiecare excepție cere un document în dosar, altfel se calculează ca pentru toți ceilalți.

S-a eliminat suprataxarea contractelor part time?

Nu. Pe 11 noiembrie 2026 un grup de parlamentari a depus la Senat proiectul B636/2026, care abrogă regula bazei minime. E doar un proiect, fără dată de aplicare. Codul fiscal cere ca o lege care îl modifică să intre în vigoare la cel puțin 6 luni după publicare. Până se publică o lege, calculezi și plătești ca acum.

Cum fac bugetul pe 2027 pentru un angajat part time?

Cu regula de azi, nu cu un proiect depus la Senat. Ca ipoteză, dacă salariul minim rămâne 4.325 lei și derogarea din 2026 nu se repetă, baza minimă e 4.325 lei, iar contribuțiile minime sunt 1.513,75 lei. La un om cu 2.000 lei brut, diferența ar fi 813,75 lei pe lună, adică 9.765 lei pe an.

Poate o microîntreprindere să bifeze condiția de salariat cu contracte part time?

Da. Condiția de a avea cel puțin un salariat se bifează și cu mai multe contracte part time, dacă fracțiunile de normă însumate fac o normă întreagă. Dacă ești la limita dintre micro și impozit pe profit, merită să faci calculul pe ambele variante înainte să decizi câți oameni angajezi și pe ce program.

Surse

  1. Senatul României, propunerea legislativă B636/2026, forma inițiatorului (11.11.2026)
  2. Senatul României, expunerea de motive B636/2026
  3. Senatul României, fișa proiectului B636/2026
  4. Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 4, art. 51, art. 146, art. 168
  5. Camera Deputaților, declarația de presă a dep. Raisa Enachi (15.09.2026)
  6. Camera Deputaților, comunicatul dep. Ramona Bruynseels (03.06.2026)
  7. Ghidul SRL Lab, cap. 12 și Anexa A1 (cifrele 2026)
  8. Digi24, 12.11.2026 (presă)
  9. Reper24, 11.11.2026 (presă)
  10. Alba24, 12.11.2026 (presă)